Mituri și ingrediente Archives - Pagina 5 din 5

BHA – Beta Hydroxy Acid – Acid salicilic

19 feb. 2011

177

BHA este un acid solubil în lipide (ulei), această proprietate unică face ca el să pătrundă prin sebum şi să ajungă în profunzimea porilor de unde exfoliază celulele moarte acumulate în exces care pot bloca porii. BHA-ul este folosit cu succes în ameliorarea punctelor negre şi pustulelor prezente în principal în cazul tenului normal/gras şi mixt. Acidul salicilic îndepărtează impuritățile, excesul de sebum și celulele moarte acumulate în exces (toate acestea se solidifică și formează punctele negre), diminuează aspectul porilor dilatați, curăță porii în profunzime, ceea ce duce la un aspect luminos al pielii. Citiţi aici toate beneficiile exfolierii.

În acelaşi timp, BHA (acid salicilic) are potențial iritant mai mic decât AHA, datorită relaţiei acidului cu aspirina, aspirină (acid acetilsalicilic) care are proprietăţi anti-inflamatorii ce se regăsesc într-o anumită măsură şi în proprietățile acidului salicilic. Un alt avantaj pe care îl are BHA-ul este faptul că are un uşor efect anti-bacterian, iar combinaţia lui cu benzoyl peroxide este perfectă (BHA folosit seara şi benzoyl peroxide dimineaţa, sau invers, sau chiar aplicate împreună).

Citește mai departe

AHA – Alpha Hydroxy Acids

18 feb. 2011

AHA (în concentraţiile şi cu pH-ul optim, vezi articolul explicativ) este mai potrivit pentru ten normal/uscat pentru că acest acid exfoliază chiar la suprafaţa pielii şi nu pătrunde foarte mult în pori, fiind un acid solubil în apă. Este dovedit că AHA îmbunătăţeşte producţia de colagen, măreşte capabilitatea pielii de a rămâne hidratată, îmbunătăţeşte culoarea şi aspectul pielii. Produsele cu AHA ideale au concentrații între 5-8%, există însă și exfolianți cu AHA 10% sau chiar 12%.

Ultimele studii în domeniul cosmeticii arată că și tenul gras beneficiază de efectele AHA, iar aceștia sunt preferați pentru ameliorarea petelor superficiale și pentru îmbunătățirea texturii și uniformizarea culorii pielii.

Citește mai departe

Cu ce putem exfolia pielea?

18 feb. 2011

Am spus în articolele anterioare că exfolianţii chimici sunt AHA (alpha hydroxy acid) şi BHA (beta hydroxy acid).

BHA este un singur acid, şi anume acidul salicilic, iar în lista de ingrediente îl găsiţi sub denumirea de „salicylic acid”.
AHA însă poate fi o varietate de acizi: acidul glicolic (glycolic acid), acidul lactic (lactic acid), acidul tartaric (tartaric acid), acidul malic (malic acid). Dintre toţi acizii de tip AHA, cel mai des folosiţi şi mai eficienţi sunt acidul glicolic şi lactic.

Citește mai departe

Alcoolul – ingredient iritant

17 feb. 2011

Dacă credeaţi cumva că alcoolul vă poate ajuta în lupta cu acneea sau că pur şi simplu e benefic pentru piele pentru că este dezinfectant, vă înşelaţi. Ca să fie dezinfectant alcoolul trebuie să aibă o concentraţie de peste 60%, iar în industria cosmetică nu există produs de genul, majoritatea au în jur de 20% alcool. S-au făcut numeroase teste care au dovedit că nici în concentraţii foarte mari alcoolul nu poate distruge bacteria Propionibacterium acnes responsabilă pentru apariţia acneei. Pe parcursul acestor cercetări s-a descoperit că este nevoie de o concentraţie foarte mică de alcool (minim 2 %) pentru a face foarte rău pielii.

Citește mai departe

Concentraţiile ingredientelor din produsele cosmetice

17 feb. 2011

Legislația în vigoare în 2013 cu privire la lista de ingrediente ale produselor cosmetice presupune publicarea ingredientele produselor comercializate, în ordinea concentraţiilor lor – începând de la procentul cel mai mare până la cel mai mic. Ingredientele cu concentrație sub 1% pot fi listate în orice ordine dorește producătorul.

De asemenea, pentru a evita confuziile, s-a hotărât ca numele ingredienteler să fie cel din Dicţionarul Internaţional de Ingrediente Cosmetice (INCI), plantele să fie prezente cu denumirea latină, iar vitaminele cu denumirea de laborator.
Regularizarea este valabilă în SUA și Europa.

Pentru Europa s-a emis o regularizare care specifică că apa trebuie listată cu denumirea Aqua, parfumul ca Perfume. Coloranții trebuie listați cu numele lor din Indexul Culorilor (CI), iar nano ingredientele trebuiesc clar indicate pe ambalaj.

Pentru SUA s-a emis o regularizare care specifică că parfumul este denumit Fragrance și este listat pe ultima poziție din lista de ingrediente. Apa este listată Water în SUA.

Citește mai departe

Este nevoie să vă schimbaţi produsele cosmetice pentru a nu se „obişnui” tenul cu ele?

16 feb. 2011

Tenul NU se „obişnuieşte” cu produsele cosmetice aşa cum nici corpul dumneavoastră nu dezvoltă rezistenţă la o dietă sănătoasă. Dacă morcovii sunt sănătoşi pentru noi, vor fi întodeauna sănătoşi, chiar dacă îi mâncați în fiecare zi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru piele, dacă aplicaţi un produs benefic potrivit tipului de ten, acesta va fi întodeauna benefic.

Însa este nevoie sa îi daţi tenului o gamă diversificată de ingrediente benefice, aşa cum şi corpului trebuie hrănit cu o gamă largă de alimente sănătoase.

Unele afecțiuni cutanate pot totuşi dezvolta rezistență la produsele care conţin antibiotice sau antibacteriene, dar acestea sunt medicamente, nu produse cosmetice.

Produse dermatocosmetice, noncomedogenice şi testate dermatologic

16 feb. 2011

Sună foarte ştiinţific, dar ştim ce înseamnă? Foarte multe femei sunt îndrumate în farmacii spre raftul cu produse dermatocosmetice, dar pe ce criteriu se încadrează produsele în această categorie, a dermatocosmeticelor? Când auzim că un produs este dermatocosmetic credem că acel produs are în compoziţie ingrediente cosmetice şi ingrediente farmaceutice şi de aceea este mai bun pentru piele, nu-i aşa?

Adevărul este că termenul dermatocosmetice este doar un termen pompos inventat de industria cosmetică pentru a revigora piaţa cu o „noutate”, acest termen nu are nici o bază legală, nici un sens, niciunde pe glob; şi cu siguranţă nu are nimic de a face cu ingredientele pe care le conţin produsele. Aceste produse nu au nimic în plus faţă de produsele cosmetice, termenul (ca şi în cazul termenului de hipoalergenic – vezi articolul anterior) nu este acceptat de nici o instituţie din domeniul cosmetic, dar cu toate acestea orice companie îşi poate prezenta orice produs doreşte ca şi dermatocosmetic pentru că nu este nimic ilegal în asta. Până la urmă este doar o altă formă de marketing în care ei nu afirmă nimic şi noi presupunem prea multe.

Citește mai departe

Produsele cosmetice „hipoalergenice” sunt mai bune pentru pielea sensibilă?

16 feb. 2011

Cuvântul „hipoalergenic” este un nonsens, în lumea cosmeticii acest cuvânt este doar o altă invenţie din domeniul publicităţii şi al marketingului, termen care ar dori să sugereze că acel produs este posibil să cauzeze mai puţine reacţii alergice decât alte produse şi de aceea ar fi mai bun pentru pielea sensibilă sau cu probleme. A sugera nu este acelaşi lucru cu a afirma, iar în acest caz cu siguranţă produsele cosmetice „hipoalergenice” nu sunt cu nimic mai potrivite pentru pielea sensibilă.

Citește mai departe

Categoria Mituri și ingrediente