Mituri și ingrediente Archives - Pagina 3 din 5

Ingredientele produselor antiperspirante

24 mart. 2011

103

Am primit un mail de la o cititoare care mă întreba despre două din ingredientele mai des întâlnite în produsele antiperspirante şi iată că răspund printr-un articol în speranţa că informaţiile vor fi de folos mai multora dintre voi.

Aluminum Zirconium Trichlorohydrex GLY, Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrex GLY, Aluminum Zirconium Pentachlorohydrex GLY şi Aluminum Zirconium Octachlorohydrex GLY, etc, sunt ingrediente care prin aplicarea lor asupra pielii reduc producţia de transpiraţie din zona respectivă şi reduc cantitatea de miros neplăcut specific zonei respective. GLY este abreviere pentru amino acid glicină.
Aceste ingrediente au fost declarate sigure de către FDA USA şi au fost aprobate pentru a fi folosite în produsele cosmetice antiperspirante.

Citește mai departe

Propylene Glycol și Polyethylene Glycol

23 mart. 2011

Propylene glycol (sau alţi glycoli şi glycerol) este folosit în industria cosmetică pe post de humectant, el ajută alte ingrediente să se absoarbă mai bine în piele. În ciudă faptului că s-a cercetat şi s-a dovedit că nu este adevărat, circulă mail-uri şi există site-uri care afirmă că propylene glycol este de fapt antigel industrial. Acele site-uri mai afirmă şi că substanţa este puternic iritantă pentru piele. Mai departe arată că Material Safety Data Sheet (MSDS – Bază de date a siguranţei substanţelor) avertizează persoanele să evite contactul acestei substanţe cu pielea pentru că aceasta poate cauza probleme ficatului şi rinichilor.

Citește mai departe

Sodium Lauryl Sulfate (SLS) şi Sodium Laureth Sulfate (SLES)

22 mart. 2011

Sunt Sodium Lauryl Sulfate (SLS) şi Sodium Laureth Sulfate (SLES) ingrediente problemă în produse cosmetice?
Înainte să răspund la întrebarea asta cred că ar fi bine de ştiut de unde a pornit toată această problemă legată de cele două ingrediente de mai sus.
Membrii site-ului Neways au generat aceste întrebări legate de SLS, iar afirmaţiile lor au fost luate drept adevăruri ştiinţifice, mai ales de companiile producătoare de aşa zise produse „naturale”.

Citește mai departe

Apa Termală – uz cosmetic

18 mart. 2011

În prezent, sunt puţine femei care să nu fi auzit de ”miraculoasa” apă termală îmbuteliată în recipiente de tip spray care se comercializează la un preţ ridicol.

Pe piaţa din România sunt prezente mai multe companii ce comercializează apă termală:
Avene (apă termală din munţii Cevennes – Franţa);
Ivatherm (apă termală din staţiunea Băile Herculane – România);
Vichy (apă din izvoarele Lucas – zona Auvergne Franţa);
La Roche Posay (apă termală din satul La Roche Posay – Franţa);
Uriage (apă termală din staţiunea Uriage – Franţa);
Iwostin (apă termală din staţiunea Iwonicz Zdrój – Polonia).

Citește mai departe

Celulita estetică

15 mart. 2011

Notă: Celulita la care mă refer în acest articol este celulita estetică si nu cea medicală infecţioasă.

Din păcate cele mai multe dintre femei au celulită mai mult sau mai puţin evidentă. Sunt şocante statisticile care spun că peste 85% din femei au celulită evidentă pe coapse după vârsta de 18 ani. În cazul femeilor, celulita este grăsime depusă şi greu de metabolizat şi nu depinde de nivelul estrogenului în sânge. Ironic este faptul că greutatea corporală nu este parte din problemă ci faptul că orice cantitate de grăsime (cu toţii avem nevoie de o anume cantitate de grăsime în corp) poate fi evidentă sub formă de celulită pe coapsele femeilor.

Deşi este o problemă cu totul benignă (aşa cum sunt şi ridurile) celulita este un motiv major de îngrijorare al femeilor de pretutindeni și are parte de mituri mai mult decât de dovezi demne de luat în considerare. Industria cosmetică, mulţi medici şi esteticieni vând produse sau tratamente (în general foarte costisitoare) care susţin că slăbesc, tonifiază şi ameliorează aspectul de coajă de portocală al coapselor.

Citește mai departe

Ingredientele produselor cosmetice

14 mart. 2011

În urma unui comentariu de al lui Kitty care sună aşa : “Pt mine e mare bătaie de cap, să stau şi să încerc să ghicesc semnificaţia ingredientelor în timp ce o domnişoară farmacistă mă pisează că e un produs excelent – zic “de unde ştiţi, l-aţi încercat?”, ea consternată “dar e firmă franţuzească!” ” m-am gândit să vă dau o opţiune în legătură cu această problemă.

Citește mai departe

Masca cu aspirină pentru acnee, rozacee și iritații

14 mart. 2011

106

Masca cu aspirină a câştigat în popularitate după ce acidul salicilic (BHA) a început să fie folosit cu rol de exfoliant de către tot mai multe companii cosmetice, dar această asociere a acidului salicilic cu aspirina este incorectă.

Mi-am petrecut o parte din timp citind ce scrie pe internet despre masca cu aspirină şi observ (din nou) că internetul este cea mai mare sursă de informare eronată.

Aspirina este de fapt acid acetilsalicilic şi nu acid salicilic (ingredient cosmetic), masca cea mai des folosită este cea cu aspirină netamponată. Aspirina tamponată are în compoziție și alte ingrediente (gluconat de calciu și excipienți) care îngreunează dizolvarea aspirinei.

Cum se prepară masca cu aspirină

Depinde de preferinţe, însă o variantă poate fi următoarea: pisează 2-3 aspirine netamponate și adaugă puţină apă plată, minerală, ceai verde sau apă fiartă şi răcită, să se dizolve sau le poți dizolva în orice alt lichid cu condiţia să nu fie iritant (sucul de citrice, de căpşuni, kiwi sunt foarte iritante).

Citește mai departe

Detoxifierea pielii

11 mart. 2011

Acest articol a fost scris pornind de la afirmaţia unor producători de măşti faciale cu nămol care susţin că aceste măşti au proprietăţi detoxifiante. În primul rând, lumea cosmetică şi a spa-ului este bazată pe afirmaţii care nu au nici un studiu să le susţină, ceea ce este valabil şi în acest caz: nu există teste care să ateste că nămolul ar fi detoxifiant. Mai mult decât atât, nu există teste care să arate ce toxine ar trebui eliminate din organism sau care sunt toxinele ce cauzează probleme pielii.

Să continuăm cu întrebările la care încă nu s-a dat răspuns: mai exact, ce sunt aceste toxine care trebuie eliminate? Cum se realizează procesul de detoxifiere? Este posibil să „detoxifiem” pielea prin aplicarea unei măşti faciale? Ce proces biologic sau fiziologic este nevoie să se desfăşoare pentru a se realiza „detoxifierea”? Sunt toxinele eliminate prin piele? Nici măcar un jurnal medical nu a încercat să răspundă acestor întrebări, nimic din ce se spune despre detoxifiere nu are bază reală.

Citește mai departe

Colagenul, elastina şi acidul hialuronic în produsele cosmetice

9 mart. 2011

Colagenul, elastina şi acidul hialuronic (HA) prezente în produsele cosmetice au ca proprietate unică de a reţine apa la suprafaţa pielii (în stratul superior) şi nu influenţează în niciun fel cantitatea de colagen şi elastină prezentă în structura pielii. De cele mai multe ori, molecula acestor substanţe prezente în produsele cosmetice este prea mare pentru a pătrunde în piele, iar când este suficient de mică să pătrundă în piele ea nu se uneşte cu colagenul existent deja acolo şi nu există nici cea mai mică dovadă care să ateste că s-ar uni.

Există însă foarte multe teste care arată că acidul hialuronic şi colagenul sunt ingrediente hidratante şi implicit benefice pentru piele dar ele nu sunt nici singurele ingrediente hidratante şi nici atât de speciale încât să justifice preţul produselor care le conţin sau reclamelor care promit miracole dacă le folosiţi. Chiar dacă aţi aplica pe piele colagenul şi HA-ul care este folosit în fillere (fillerele sunt cele care umplu liniile feţei prin injectarea anumitor substanţe) tot nu ar fi absorbite în piele şi nu ar diminua ridurile.

Citește mai departe

Talcul

9 mart. 2011

Talcul este deseori considerat un ingredient care ar trebui evitat, dar realitatea este că, atunci când vorbim de produse cosmetice (pudră, fard de ochi, fard de obraz) talcul este inofensiv, el fiind un bun absorbant al sebumului și al perspiraţiei.

Îngrijorarea în legătură cu talcul este justificată atunci când este folosit în formă pură (talcum powder) și în cantități mari. La începutul anilor 90 s-a publicat un studiu care relata că aplicarea pudrei de talc în zona vaginală și perineală poate crește riscul apariției cancerului ovarian. Următoarele studii pe această temă au pus la îndoială felul în care aceste teste au fost executate și rezultatele lor.

Citește mai departe

Categoria Mituri și ingrediente