Ce înseamnă clean beauty?
Silvia, iritatia si inflamarea pielii dupa aplicarea alcoolului pe piele este un efect secundar al actiunii alcoolului pentru ca alcoolul…
Clean beauty este un termen de marketing folosit în special de producătorii de cosmetice, reviste și magazine cosmetice, pentru a defini anumite calități ale produselor cosmetice pe care le promovează. Acest termen este folosit fără nici o bază legală, nu este regularizat de FDA, Comisia Europeană sau alte instituții care reglementează punerea pe piață a produselor cosmetice.
Cine încearcă să definească caracteristicile produselor încadrate în categoria clean beauty poate doar presupune ce ar trebui să însemne clean beauty. Producătorii și vânzătorii de cosmetice pot să își promoveze produsele ca fiind clean, indiferent de ce anume conțin formulele respective.
Doar pentru că un produs cosmetic este încadrat de un magazin în categoria clean beauty nu înseamnă că este special sau mai bine formulat pentru piele, acest termen nu ar trebui să fie motivul pentru care cumpărați produsul respectiv.
Clean beauty este un fenomen pe piața de cosmetice despre care toată lumea vorbește, fără să aibă o definiție clară. Pentru fiecare dintre noi clean beauty poate să însemne altceva în funcție de particularitățile pielii și de lucrurile în care credem.
Clean beauty în Europa, America și Asia
Pentru că în România se respectă regulile europene când vine vorba de vânzarea, etichetarea și formularea produselor cosmetice, acest articol se aplică produselor care se vând în Europa, cu etichete europene.
La 1 iulie 2019 în Europa s-a adoptat o lege care printre altele, definește produsele cosmetice care pot fi etichetate hipoalergenice și indică termenii care pot fi folosiți pe etichetele produsele pentru a nu induce consumatorii în eroare și a nu exagera efectele ingredientelor din formulă.
Acest lucru este important pentru că de la 1 iulie nimeni nu are voie să scrie pe eticheta ‘fără siliconi’, ‘fără parabeni’ sau fără alte ingrediente care sunt dovedite ca fiind sigure pentru aplicare pe piele la concentrațiile specificate în legislație. De asemenea sunt interzise afirmațiile ‘fără metale grele’ și altele de genul, care se aplică ingredientelor interzise în cosmeticele din Europa.
În aceste condiții, în Europa ar trebui să vedem schimbări majore pe ambalajele produselor cosmetice, deși cred că prea puțini vor fi aceia care vor respecta noile legi în viitorul foarte apropiat.
De asemenea e important să ținem cont de faptul că în SUA există 30 de ingrediente interzise în produsele cosmetice, iar în Europa mai mult de 1300 de ingrediente sunt interzise sau au restricții de folosire. Pentru europeni, asiatici și americani clean beauty nu înseamnă același lucru și într-un fel în Europa se încearcă cel puțin o etichetare mai simplă, fără termeni care nu înseamnă nimic pentru piele.
(Exemple: În UE concentrația maximă de BHA în cosmetice este 2%, în SUA există produse și cu 9% BHA. În SUA există cosmetice cu adapalene, benzoyl peroxide și hidroquinona, în UE aceste ingrediente pot fi folosite doar în produsele farmaceutice. În Europa nu sunt permise produsele de tip pudră pulbere și spray cu pulverizare, care conțin nano filtre solare ce pot fi inhalate.
În Europa se va reduce concentrația maximă de retinol pentru cosmeticele cu aplicare pe ten la 0.3%, în SUA produsele cu retinol 1% vor fi disponibile în continuare. Aceste măsuri sunt luate pentru a evita abuzul de ingrediente bioactive, în special pentru că în Europa protecția solară încă este percepută ca un moft și majoritatea bioactivelelor cosmetice sunt fotosensibilizante.
Cea mai importantă diferență este obligația de a enumera cele 26 de molecule aromate cu potențial iritant și alergen, la sfârșitul listei de ingrediente, dacă acestea există în formula respectivă ca parte componentă dintr-un ingredient mai complex cum este un ulei esențial, ingredientul Perfume sau extracte de plante. Aceast lucru se aplică produselor vândute în UE, de aceea veți găsi formule identice care în Europa au pe etichetă ingredientele iritante, iar în SUA lista de ingrediente nu specifică prezența acestora.
Detalii despre cei 26 de iritanți găsiți în articolul Dermatită alergică de contact – parfum, iritanți și alergeni în produse cosmetice, paragraful Etichetarea produselor cosmetice care conţin ingrediente aromate cu potenţial alergen. Articolul conține un document pdf cu cei 26 de iritanți, poate fi salvat pe telefon, mai jos i-am și enumerat pe cei mai cunoscuți.)
Deși în ultimii ani în UE s-au emis mai multe legi și reguli aplicate cosmeticelor, în SUA acest lucru nu s-a mai întâmplat de mai bine de 50 de ani, însă din fericire marile companii s-au aliniat la regulile UE pentru a putea vinde produsele și în Europa sau au creat game de produse pentru vânzare în Europa. În funcție de țara unde locuiți, este posibil să găsiți produse care nu sunt etichetate pentru piața europeană și nu au cei 26 de iritanți evidentiați în lista de ingrediente.
Vă dați seama că pentru americani sau asiatici, clean beauty nu are legătură cu cei 26 de iritanți, pentru că în zonele respective nu s-au luat în considerare studiile care arată potențialul iritant și alergen și nu s-au aplicat legal aceleași reguli. Totuși, companiile americane care distribuie produse și în Europa s-au aliniat la legislația europeană de etichetare sau au creat etichete speciale pentru Europa.
Bineînțeles că în produsele cosmetice există multe alte ingrediente naturale și sintetice cu potențial iritant, multe dintre ele sunt cunoscute, în Europa alte 80 de molecule aromate naturale și sintetice vor fi în curând recunoscute ca iritanți și vor fi adăugate la cele 26 deja existente.
Din punct de vedere al ingredientelor cu potențial iritant, clean beauty înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi!
Cum a început fenomenul clean beauty?
Clean nu este un termen apărut prima dată în industria cosmetică, ideea de produse clean a început în industria alimentară, o dată cu întrebările consumatorilor despre ce conțin alimentele din supermarket. În cazul alimentelor s-a pornit de la conceptul de clean label – eticheta curată – cu cerința consumatorilor de a cunoaște toate ingredientele din produsele alimentare.
În cazul alimentelor, clean label și clean food înseamnă: eliminarea coloranților, aromelor sintetice și a ingredientelor despre care se știe că pot cauza probleme de sănătate, etichetarea corespunzătoare pentru alimentele care conțin alergeni cunoscuți (nuci, soia, etc), reducerea aditivilor din alimente, eliminarea pesticidelor, hormonilor de creștere și altor substanțe în procesul de cultivare, creștere, procesare a materiilor prime.
Acest lucru a rezultat în scurtarea listei de ingrediente de pe ambalajele alimentelor, însă în cazul cosmeticelor, clean beauty nu înseamnă neapărat lista de ingrediente mai scurtă. Cosmeticele au formule simple sau complexe, fiecare formulă are un scop și este gândită pentru ca toate ingredientele să acționeze împreună pentru rezultate mai bune.
În ultimii 10 ani, consumatorii de cosmetice (și machiaj) se preocupă în special de siguranța folosirii produselor, performanța produselor și responsabilitatea pentru impactul produselor asupra mediul înconjurător. Acest lucru s-a concretizat o dată cu interesul crescut pentru produsele naturale, cu apariția mișcării clean beauty* și atenția producătorilor la felul în care afectează mediul înconjurător.
*Clean beauty este un termen care cred că în viitor va fi mai clar de explicat și care sper să devină un standard în industria cosmetică. Momentan se vorbește despre produsele cosmetice clean, dar clean beauty este mai mult decât un trend și nu se oprește doar la produsele pentru îngrijirea pielii: produsele de machiaj, produsele pentru păr, suplimentele alimentare pentru piele, produsele pentru igienă orală și orice alt produs pentru îngrijire personală, toate vor fi încadrate în curând în categoria clean beauty.
Cum definim clean beauty?
Chiar dacă nu cunoașteți detalii despre produsele clean puteți presupuneți că au formule curate, cel puțin asta am presupus eu când am auzit prima dată acest termen – din punctul meu de vedere toate produsele cosmetice ar trebui să aibă formule curate, iar acest lucru înseamnă că produsele:
- nu conțin ingrediente inutile pielii, altele decât cele folosite pentru a conserva și stabiliza formula + ingredientele care formează textura produsului.
- nu conțin ingrediente despre care se știe că pot cauza iritații și reacții alergice.
- beneficiile enumerate pe etichetă sunt susținute de lista de ingrediente – acest lucru nu înseamnă că toate formulele ar trebui să fie complexe și să conțină o mulțime de ingrediente active, însă acest lucru înseamnă că nu putem spune despre un toner care conține apă, glicerină, vitamina E, conservanți și stabilizatori că are efecte anti-aging.
Pentru început vreau să discutăm despre punctele de mai sus pentru că de obicei aici apar cele mai multe diferențe între cei care folosesc acest termen de marketing. Unii spun că sulfații și uleiul mineral nu sunt ingrediente clean, unii spun că parfumul sintentic nu este clean, dar moleculele aromate naturale obținute din uleiuri esențiale pot fi incluse în produsele clean, chiar dacă medicii și legislația în vigoare recunosc potențialul iritant al moleculelor aromate, indiferent că sunt sintetice sau naturale.
Consumatorii își doresc ca produsele cosmetice să fie atent formulate pentru a avea cel mai mic posibil impact negativ asupra sănătății, mediului înconjurător și societății în general, în timp ce livrează beneficii reale. Aceasta este cea mai scurtă definiție pentru produsele clean.
Calitățile produselor din categoria clean beauty
1. Fără ingrediente inutile pielii, ingrediente iritante și alergeni
Foarte multe ingrediente inutile pielii sunt incluse în cosmetice din diverse motive. Deși cred că toată lumea înțelege foarte bine că parfumul din produsele cosmetice este inutil pielii și nu este necesar pentru a stabiliza formula, totuși există mai multe produse parfumate decât produse fără parfum.
Atenție, există o mulțime de produse care nu au în lista de ingrediente perfume (fragrance în SUA și Asia), dar conțin molecule aromate care au rol de a parfuma formula. Aproximativ 30% din produsele cosmetice de pe glob sunt etichetate ‘fără parfum sintetic’ și nu conțin fragrance în lista de ingrediente, dar dintre acestea mai puțin de 10% chiar nu conțin molecule aromate.
Pentru că toate uleiurile esențiale sunt formate din molecule aromate, în UE aceste ingrediente au rol de parfum în produsele cosmetice. De aceea, începând cu 1 iulie 2019, nici un produs cosmetic vândut în Europa care conține un ulei esențial sau o moleculă aromată obținută sintetic sau ca extract dintr-o plantă, nu poate fi vândut cu eticheta ‘fără parfum’.
(Într-un complex de molecule numite Perfume pot există combinații de uleiuri esențiale și molecule sintetice aromate. Dacă producătorul dorește să scrie pe eticheta toate uleiurile esențiale folosite în Perfume poate face acest lucru, însă dacă nu dorește, pe motivul că vrea să păstreze secretă rețeta aromei, poate să scrie doar Perfume în lista de ingrediente.
În ultimii ani majoritatea producătorilor care folosesc doar molecule naturale pentru a parfuma produsele, au preferat să tipărească pe etichetă uleiurile esențiale folosite în formulă și foarte mulți dintre ei au scris pe eticheta produsului: Fără parfum! sau spun despre produse că nu conțin parfum. Aici se încadrează produse asiatice gen Dr. Jart despre care se spune că nu sunt parfumate – din păcate conțin uleiuri esențiale și molecule aromate și în plus unele conțin și alcool.)
Coloranții sintetici și naturali sunt inutili în produsele pentru îngrijirea pielii și uneori pot cauza probleme.
În afară de parfum și coloranți care sunt inutili pielii și care pot cauza iritații și dermatită de contact, trebuie să adăugăm în lista neagră și toate ingredientele care au potențial iritant cunoscut. În Europa se pune foarte mult accentul pe avertizarea consumatorilor cu privire la potențialul iritant al cosmeticelor, iar afirmațiile cum că un anume produs nu poate cauza iritație sau nu poate bloca porii sunt interzise.
În Europa există 26 de molecule aromate despre care se știe că au potențial iritant și care trebuiesc enumerate la sfârșitul listei de ingrediente. Un produs cosmetic clean nu ar trebui să conțină aceste molecule aromate. În afară de cele 26 de molecule ar trebui să includem și restul ingredientelor cu potențial iritant cunoscut, care sunt permise a fi incluse în cosmetice: uleiurile esențiale, extractele de citrice, camforul, sulful, resorcinol, anumite extracte de plante etc.
În lista neagră voi include și alcoolul, nu numai că irită pielea, dar și cauzează deshidratare (alcoolul are multe roluri în formula unui produs, dar pentru piele are potențial iritant). Mă refer la alcoolul denat, nu la alcoolii grași care în lista de ingrediente apar ca cetearyl alcohol, cetyl alcohol, stearyl alcohol, etc.
Un caz aparte sunt conservanții de tip formaldehyde despre care se știe că sunt cancerigeni și iritanți și conservanți precursori ai formaldehidei (imidazolidinyl urea, DMDM, hydantoin, diazolidinyl urea) care în combinație cu aminele pot forma nitrosamine despre care se crede că pot fi cancerigene. Formaldehyde nu este permis în UE în produsele cosmetice care se aplică pe piele și nici nu este permisă etichetarea ‘fără formaldehyde’. Ceilalți conservanți sunt permiși.
Spală obiectele textile, în special hainele și lenjeriile noi cumpărate înainte de a le folosi, multe sunt pulverizate cu formaldehyde pentru a le păstra forma și cu substanțe antifungice și antibacteriene pe care nu vrei să le aplici pe piele mai mult de o secundă cât probezi haina respectivă.
Mai sunt și alți conservanți problematici, unii cunoscuți care în UE pot fi incluși doar în produsele care se clătesc cu apă (în Asia sunt permiși în orice fel de produse), methylchoroisothiazolinone și methylisothiazolinone. De curând s-a descoperit că un alt conservant, methyldibromo gluteronitrile, este puternic alergen și responsabil pentru multe cazuri de dermatită alergică de contact pe mâini.
Lista neagră ingrediente clean beauty: 26 de iritanți și alergeni cunoscuți (cei mai comuni sunt Citral, Citronellol, Coumarin, Eugenol, Geraniol, Hexyl Cinnamal, Isoeugenol, Linalool, Limonene), uleiuri esențiale, perfume, fragrance, alcohol denat, alcohol, SD alcohol, ethanol, coloranți naturali sau sintetici, extracte de citrice și plante cu potențial iritant, methylchoroisothiazolinone, methylisothiazolinone, alți conservanți cu potențial iritant și orice alt ingredient sintetic care irită pielea.
Știu că în continuare multe persoane folosesc pe ten cosmetice parfumate și uleiuri esențiale și pentru aceste persoane am o veste foarte proastă. Pentru că suntem expuși la atât de multe molecule aromate pielea a devenit tot mai sensibilă și în general populația globului suferă de tot mai multe iritații, alergii și eczeme cauzate de factori externi, în special de plantele aromate (în Europa ambrozia este un alergen major și trebuie tăiată în luna mai înainte de a intra în florescență, se dau amenzi celor care lasă ambrozia să crească pe terenul lor).
Primul lucru despre care ne-au avertizat medicii a fost dermatita alergică de contact, o afecțiune bine cunoscută în cabinetele dermatologilor, cauzată în 90% din cazuri de ingredientele din produsele cosmetice. În ultimii ani se vorbește tot mai frecvent despre răspunsul întârziat al pielii la contactul cu iritanți, delayed hypersensitivity reaction – cazurile în care iritația apare după expunere repetată la alergen sau chiar după câteva zile de la încetarea contactului cu alergenul respectiv. Faptul că iritația nu se vede pe piele de la început duce la hipersensibilizarea pielii, fenomen ireversibil.
Sunt convinsă că peste 50 de ani puțini vor fi aceia care vor putea folosi cosmetice cu molecule aromate – de fapt sper că peste 50 de ani să nu mai existe parfum și uleiuri esențiale în cosmetice și clean beauty să fie un standard de formulare.
După cum bine știți, există o mulțime de ingrediente permise în cosmetice despre care nu se cunoaște potențialul iritant asupra pielii pentru că nu au fost testate. În ultimii ani au apărut tot mai multe rapoarte despre iritanți și s-au impus restricticții pentru concentrațiile maxime permise în cosmetice. Cu siguranță conceptul clean beauty de azi este foarte diferit de clean beauty de peste 10 ani când vom cunoaște mai bine efectele multor ingrediente cosmetice asupra pielii.
Notă: Atenție la produsele cosmetice hand made/ home made fără etichetă și autorizație de punere pe piață – nu știți dacă respectă legislația în vigoare cu privire la formularea produselor cosmetice și restricțiile de folosire ale ingredientelor. Atenție în special la produsele care conțin uleiuri esențiale, multe uleiuri esențiale sunt interzise în cosmetice, majoritatea au concentrații maxime admise – vă recomand să nu folosiți uleiuri esențiale cu scopul de a îngriji tenul, vă asigur că nu veți obține rezultatele dorite și în cel mai rău caz veți suferi reacții adverse. Vă dați seama că nu toate persoanele care ‘formulează’ creme la borcan în bucătărie chiar sunt la curent sau vor să formuleze așa cum specifică legislația europeană.
2. Ingrediente de calitate și beneficii reale
Produsele clean trebuie să conțină ingrediente de calitate, cu beneficii dovedite de cercetători. Din fericire există o mulțime de ingrediente benefice pielii, obținute sintetic sau din plante. Formula unui produs clean trebuie să includă cât mai puține ingrediente de umplutură gen agenți de vâscozitate, polimeri, ceruri, etc, care nu sunt iritante, dar nici nu sunt de folos pentru îngrijirea pielii.
De asemenea calitatea ingredientelor contează – ingredientele naturale ar trebui să fie obținute din materii prime cultivate fără pesticide, ideal ar fi să fie organice; ingredientele sintetice ar trebui să fie pure, să nu fie contaminate cu molecule problematice pentru piele. Calitatea ingredientelor se reflectă în prețul produsului.
Formula unui produs cosmetic clean trebuie să includă cât mai multe ingrediente benefice, care să acționeze împreună pentru a oferi rezultate vizibile pe piele. Indiferent că preferați produse cu formule complexe sau preferați o rutină minimă cu produse simple, asigurați-vă că produsele alese conțin ingrediente cu adevărat benefice, nu doar apă, glicerină, polimeri și siliconi (aceste ingrediente au rolul lor în produsele cosmetice, dar e nevoie de mai mult decât atât pentru a menține pielea sănătoasă).
Mai jos am dat două exemple de seruri cu niacinamide, primul se numește Skin Vitamin B3 Brightening Serum și este de două ori mai scump decât primul, al doilea se numește 10% Niacinamide Booster. Niacinamide este vitamina B3.
Dacă primul produs ar fi fost etichetat ser primer pentru machiaj și ar fi fost mult mai ieftin am putea spune că e ok, dar în condițiile în care produsul promite luminozitate și conține glicerină, 1-3% niacinamide, o peptidă în concentrație insuficientă ca să acționeze pe piele și o grămadă de siliconi și elastomeri ai siliconilor, cred că e mai mult o păcăleală. Nici una din formule nu conține ingrediente cu potențial iritant pentru piele.
Așa nu: Water, Glycerin, Dimethicone, Niacinamide, Butylene Glycol, Diphenylsiloxy Phenyl Trimethicone, Microcrystalline Cellulose, PEG-9 Polydimethylsiloxyethyl Dimethicone, Polymethylsilsesquioxane, Dimethicone/PEG-10/15 Crosspolymer, Phenoxyethanol, Sodium Chloride, Dimethicone/Phenyl Vinyl Dimethicone Crosspolymer, Sodium Citrate, Caprylyl Glycol, Disodium EDTA, Cellulose Gum, Chlorphenesin, Camellia Sinensis Leaf Extract, Morus Alba Leaf Extract, Oligopeptide-51, Dicrateria Rotunda Oil, Ruttnera Lamellosa Oil, Lecithin, Sodium Ascorbate.
Așa da: Aqua, 10% Niacinamide, Acetyl Glucosamine, Ascorbyl Glucoside, Butylene Glycol, Phospholipids, Sodium Hyaluronate, Allantoin, Boerhavia Diffusa Root Extract, Glycerin, Dipotassium Glycyrrhizate, Glycyrrhiza Glabra (Licorice) Root, Ubiquinone (Coenzima Q10), Epigallocatechin Gallate, Beta-Glucan, Panthenol, Carnosine, Genistein, Citric Acid, Sodium Citrate, Sodium Hydroxide, Xanthan Gum, Disodium EDTA, Ethylhexylglycerin, Phenoxyethanol.
3. Cosmetice cruelty free
Clean beauty pentru mine înseamnă nu doar produse care nu sunt problematice pentru piele. Testarea ingredientelor pe animale este interzisă în Europa, produsele vândute în UE nu sunt testate pe animale. Totuși, testarea pe animale este o cerință pentru toate produsele vândute în China și chiar dacă producători cum ar fi Estee Lauder, L’Oreal și alții care vând în China, nu fac teste pe animale, totuși ei sunt aceia care plătesc pentru testele cerute de legislația chineză.
Companiile care sunt cu adevărat cruelty free au produse etichetate Leapping Bunny – un program care certifica că în nici un stadiu din dezvoltarea acelui produs nu s-au făcut teste pe animale și mai ales că laboratoarele în care este concepută formula nu fac teste pe animale. Puteți citi mai multe despre certificările cruelty free aici.
Există persoane care preferă produsele fără ingrediente de proveniență animală. Din punctul meu de vedere cosmeticele clean nu sunt neapărat vegane și nici cosmeticele vegane nu sunt neapărat clean.
Personal nu sunt împotriva ingredientelor de proveniență animală atunci când animalele nu sunt rănite în procesul de obținere a ingredientelor: ceara de albine e un exemplu, pensulele de machiaj din fibre naturale obținute fără a răni animalele etc.
Dacă preferați produse vegane atunci veți putea alege ușor, în Europa produsele vegane pot fi etichetate ‘fără ingrediente de proveniență animală’.
4. Sustenabilitatea surselor folosite pentru obținerea ingredientelor cosmetice
Clean beauty înseamnă și atenția la sursele folosite pentru obținerea ingredientelor, în special când e vorba despre ingrediente naturale. O dată cu creșterea cererii de ingrediente naturale, în toate domeniile nu doar în cosmetică, obținerea materiile prime cum sunt uleiul de cocos și uleiul de palmier nu poate fi susținută pe termen lung.
Implicarea producătorilor de cosmetice în susținerea producătorilor de materii prime este importantă, pentru a evita epuizarea resurselor naturale disponibile și distrugerea mediului înconjurător.
5. Cosmetice eco friendly
Grija pentru mediul înconjurător este importantă în conceptul clean beauty. Tot mai multe companii pun accent pe diverse forme de a proteja mediul înconjurător pentru a reduce deșeurile care nu pot fi reciclate, a reduce consumul de electricitate și emisiile de carbon. Diverse programe de reciclare sunt adoptate de companiile cosmetice și unele companii cosmetice sunt certificate CarbonNeutral.
Doar ambalajele reciclabile obținute din zahăr folosite de o companie cosmetică din Brazilia reduc deșeurile de plastic cu mai mult de 90 de tone pe an. Tot mai multe companii aleg ambalaje minimaliste, reciclabile și încearcă să reducă folosirea plasticului în recipientele cosmeticelor.
În SUA există TerraCycle, o companie care reciclează ambalaje și care oferă posibilitatea să trimiți gratuit ambalajele pentru a fi reciclate. Paula’s Choice este o companie care folosește serviciile TerraCycle, dacă ești în SUA și cumperi produse PC, poți să reciclezi ambalajele lor în prin TerraCycle.
(Paranteză pe acest subiect – deși programul TerraCycle sună foarte bine, mă gândesc oare dacă nu ar fi mai ieftin și mai eficient să existe puncte de colectare a ambalajelor cosmetice reciclabile în fiecare mall, decât să se cheltuie bani + poluarea cauzată de noxele mașinilor necesare pentru a transporta ambalajele de la consumator la punctul de colectare.)
De asemenea se pune accentul pe folosirea ingrediente biodegradabile, care nu afectează mediul înconjurător. Impactul ingredientelor asupra mediului înconjurător este cunoscut, din păcate foarte multe ingrediente, inclusiv naturale, o dată ce sunt integrate în produsele cosmetice și apoi ajung în apa din mari și oceane afectează vietățile marine și coralii. (Mai multe detalii poți citi în articolul despre filtrele solare.)
Există însă lucruri care se pot schimba, cum ar fi înlocuirea particulelor abrazive de plastic din scruburi cu particule biodegradabile care nu sunt iritante pentru piele (perle formate din ceruri hidrogenate, perlele de jojoba). Microparticulele de plastic din scruburi nu sunt biodegradabile și afectează mediul înconjurător.
6. Etica și valorile producătorului, prețul produselor, transparența în comunicarea cu clientul
Într-o lume în care Instagramul și alte canale de media dictează ce anume ne punem pe piele, clean beauty se concentrează pe experiența consumatorului din primul moment când intră în contact cu produsul până la rezultatele observate pe piele.
Acest lucru înseamnă formule curate, cu beneficii reale, la preț real, înseamnă educarea consumatorului în folosirea corectă a produselor cât și transparență în expunerea listei de ingrediente și funcția fiecărui ingredient din formulă, înseamnă reducerea costurilor inutile pentru ambalaje și folosirea ambalajelor corespunzătoare pentru a proteja formula de lumină și aer.
Respectul pentru mediul înconjurător și pentru consumatorul final sunt calități pe care orice producător de cosmetice ar trebui să le aibă, în special dacă își promovează produsele cu termenul clean beauty.
Există ingrediente toxice în produsele cosmetice?
Este adevărat că există produse care pot include ingrediente toxice pentru piele – îmi aduc aminte cu groază de rețeta cu var (nu glumesc) pentru curățarea tenului postată de o cosmeticiană din România pe blogul ei și pe Facebook – dar produsele cosmetice care au autorizare de punere pe piață în Europa, SUA, Australia, etc, NU conțin substanțe toxice pentru piele.
Substanțele toxice pentru piele, ochi și mucoase sunt regularizate și necesită etichetare speciale – vă rog să verificați eticheta lichidului de parbriz sau a detergentului de covoare, veți găsi pictograme și avertizări despre toxicitatea ingredientelor.
Parabenii – prezența acestor conservanți în cosmetice este permisă doar în concentrații limitate, majoritatea producătorilor au renunțat la parabeni din cauza consumatorilor, nu pentru că nu ar avea voie să îi folosească. Parabenii nu sunt toxici pentru piele, nu cauzează cancer dacă sunt folosiți în cosmetice și sunt de cele mai multe ori obținuți din materii prime naturale. Poți alege cu sau fără parabeni, în funcție de preferințele personale.
Uleiul mineral – este unul din cele mai cunoscute ingrediente cosmetice, nu este toxic pentru piele, nu este nici măcar iritant și formează o peliculă ocluzivă care protejează pielea (sau părul) de mediul extern. Uleiul mineral nu (mai) este inclus frecvent în produsele cosmetice și nu este un ingredient bioactiv, care să fie esențial pentru sănătatea pielii. Studiile pe acest ingredient arată că uleiul mineral îmbunătățește nivelul de hidratare al pielii. Nu avem motive să renunțăm la cosmeticele cu ulei mineral, altele decât preferințele personale. Totuși, în contextul clean beauty, se pune problema sustenabilității și consumarea resurselor naturale – uleiul mineral provine din surse naturale.
SLS, SLES – în caz că nu știți ce sunt aceste prescurtări, este vorba despre 2 surfactanți anionici, agenți de curățare cu putere mare de degresare folosiți în produsele cosmetice. SLS (Sodium Lauryl Sulfate) este un ingredient care irită pielea, clean beauty înseamnă fără SLS. SLES (Sodium Laureth Sulfate) este un surfactant mult mai blând, care în concentrațiile permise în cosmetice, nu irită pielea. Tot din cauza consumatorilor, multe companii au renunțat la SLS și SLES și din păcate au ales alți sulfați ca variante înlocuitoare, care nu sunt mai blânzi cu pielea.
Din punctul meu de vedere, dintre sulfați doar SLES este suficient de blând pentru a fi aplicat pe piele și cu rol de agent de curățare este potrivit pentru pielea cu exces de sebum. În concentrații foarte mici, cu rol de agent de spumare de exemplu, SLES poate fi folosit pentru orice tip de piele. Însă dacă vreți să renunțați la SLES și SLS ar fi mai bine să renunțați la toți sulfații, pentru că altfel nu faceți vreo schimbare. Despre surfactanți și acțiunea lor am scris foarte multe informații aici.
Siliconii – sunt molecule inerte, fără miros, fără culoare și sunt non reactive, derivate din cuarț. Sunt folosiți cu multe roluri în cosmetice, în special în produsele de machiaj. Siliconii sunt unele din cele mai studiate ingrediente pentru că sunt de mult prezente în cosmetice și nu sunt problematice pentru piele. Siliconii formează o barieră pe suprafața pielii (și părului) care protejează de mediul extern – sunt folosiți în spitale și în multe produse farmaceutice, mai ales cu rol de cicatrizanți.
Siliconii sunt ingrediente care se degradează în aer, în apă și în pământ, transformându-se în silica, dioxid de carbon și apă. Nu afectează mediul extern. Mai mult decât atât, elastomeri ai siliconilor au fost incluși în 12856 de formule etichetate naturale, lansate din 1998 până în 2018 (raport din Mintel’s Global New Products Database). În conceptul clean beauty eu accept siliconii ca ingrediente ok, în sensul că nu afectează pielea și mediul extern. Totuși, așa cum am arătat exemplul de mai sus, un ser pentru luminozitate, vândut cu 400 de lei, care conține apă, 3% niacinamide și o grămadă de siliconi și elastomeri ai siliconilor (crospolimeri), nu înseamnă clean beauty.
Din punctul meu de vedere există situații în care siliconii sunt de ajutor și există situații în care ar trebui să îi evităm. Îi recunoașteți în lista de ingrediente după terminația -cone, -conol, -xane.
Recomand siliconii tenului uscat și deshidratat, nu recomand siliconii în concentrație mare tenului foarte gras. De asemenea acțiunea siliconilor asupra părului este diferită, există cazuri în care siliconii trebuiesc evitați (de exemplu dacă urmezi metoda Curly Girl).
Ftalații – sunt cancerigeni și interziși în produsele cosmetice din Europa, însă din păcate unii dintre ei sunt încă incluși în ingredientul Perfume, cu aprobare specială. Din 2020 ftalații vor fi complet interziși în cosmeticele europene și pe eticheta produselor nu poate să apară ‘fără ftalați’.
Care este diferența între produsele cosmetice clean și produsele cosmetice naturale?
Clean beauty nu înseamnă produse cosmetice naturale sau organice, dar este într-un fel o consecință după schimbările din ultimii ani în industria alimentară și preferința consumatorilor pentru produse naturale organice.
68 % din consumatori cumpără produse naturale sau organice (cosmetice, alimentare, textile etc) și 95% din consumatori cumpără mai multe produse naturale comparativ cu ce cumpărau în urmă cu 10 ani. Calitatea produselor naturale, interesul pentru ingredientele naturale și organice în orice fel de produse și mai ales implicarea cercetătorilor în studiile pe ingredientele naturale au încurajat consumul de produse naturale.
Când vine vorba de îngrijirea pielii, natural nu înseamnă întotdeauna mai bine decât sintentic. În ambele categorii există ingrediente benefice pentru piele și ingrediente care pot cauza reacții alergice severe. De aceea clean beauty nu înseamnă produse naturale sau organice, însă produsele naturale și organice care îndeplinesc cerințele de mai sus pot fi considerate clean.
Dacă sunteți consumatori de cosmetice europene, americane și asiatice veți observa că produsele europene au o grămadă de certificări pentru ingredientele organice, iar cele americane au foarte puține. Acest lucru nu înseamnă că cele americane sunt mai puțin organice, doar că în UE s-au aprobat prea multe tipuri de certificări și în SUA prea puține.
Ce urmează după clean beauty?
Blue beauty este un termen folosit tot mai frecvent pe piața de cosmetice, de multe ori ca un termen complementar, alături de clean beauty. Blue beauty este un concept care se concentrează pe sustenabilitate si pe amprentă de carbon negativă.
Astfel blue beauty nu se referă doar la produse care nu afectează sănătatea consumatorului și mediul extern ci la programele companiilor cosmetice pentru a genera amprentă de carbon negativă și pentru a crește economia, în special prin susținerea furnizorilor de ingrediente naturale.
Notă: articolul de mai sus reprezintă parerea mea despre clean beauty, care poate fi diferita de a voastră sau a altora. Nu sunt împotriva uleiurilor esențiale, dimpotrivă, sunt aromaterapeut certificat cu drept de practică internațională și folosesc uleiurile esențiale, dar nu le aplic pe piele. Deși mi-am dorit să împărtășesc cunostintele mele despre uleiurile esențiale și am inceput un blog, din păcate momentan timpul nu îmi permite sa scriu articole despre aromaterapie. Veți gasi însă articolele de bază și articole despre folosirea uleiurilor în siguranță, cu liste de uleiuri interzise în sarcina, alaptare, etc.
Nu sunt nici împotriva parfumurilor sintetice care nu sunt incluse în cosmeticele pentru piele. Folosesc parfumurile pe haine, niciodată nu aplic parfum pe decolteu sau pe încheietura mâinii. Daca pulverizeri parfum pe decolteul, în timp este posibil ca pielea să devină iritată și roșie. De multe ori sensibilizarea pielii din cauza parfumului este permanentă.
Resurse folosite pentru a scrie acest articol:
Cosmetics Europe: Guidelines On Cosmetic Product Labelling – legislație în vigoare, pdf. Anexa III conține cei 26 de iritanți.
COSMETIC PRODUCTS CODE V8 (EFFECTIVE ON JULY 1ST, 2019) – Noile reglementări europene.
COMMISSION REGULATION (EU) 2019/831 of 22 May 2019
Cosmetic ingredient database (Cosing) – List of substances prohibited in cosmetic products
Opinion Concerning Dialkyl- And Dialkanolamines And Their Salts In Cosmetic Products
Handbook of Cosmetic Science and Technology
Silicones’ Benefits in Antiaging Skin Care
Un alt articol foart interesant. Până să citesc acest articol nu aveam părere bună despre „clean beauty”. Mi se părea un termen fabricat de companiile lipsite de scrupule că sa genereze cat mai multe multe vânzări prin panicarea consumatorilor. Pentru că opusul la cosmetice curate trebuie sa fie cosmetice murdare, toxice, periculoase, iar asocierea asta se face automat în mintea consumatorului și așa confuz de oferta mare de produse care există în prezent.
Firmele „clean” trâmbițează că natural e mai bine și incarca produsele cu uleiuri esențiale, să miroasă frumos că doar e natural și tot ce e natural e si bun. Pe platformele de social media foarte putini beauty bloggeri atrag atenția asupra parfumurilor din produse, iar unii dintre ei afirmă că unele persoane pot folosi cu parfum, dar altele nu suportă parfum in cosmetice , deci lasă cumva la alegerea fiecăruia fara să își spună părerea. E ca și cum ei ar știi că nu e ok, dar nu vor să accepte pentru că e mai plăcut să miroasă crema frumos. Apoi sunt companii cu formule neparfumate, dar cu o mare doză de snobism și prețuri mari(drunk elephant) care pot descuraja consumatorii.
Eu as prefera ca industria de beauty / skincare să pună pe piață produse bine formulate, neparfumate, din ingrediente sustenabile și netestate pe animale, care sa nu dăuneze mediului și care să aibă un preț corect. Seruri cum e cel din articol nu ar mai trebuie lăsate pe piață la prețul respectiv și cu reclamă mincinoasa, consumatorul generic nu se uita la ingrediente și trebuie protejat cumva. Sper că noile legi europene vor însemna un pas înainte în direcția buna.
Ma intriga si pe mine maxim subiectul si marturisesc ca am mixed feelings legate de anumite chestii. Spre exemplu nu prea inteleg de ce alcoolul este in aceeasi caruta cu extractele aromate si cum apare mai exact sensibilizarea in timp in cazul alcoolului? La extractele aromate inteleg ca este posibil ca sistemul imunitar sa reactioneze dupa o expunere prelungita ceea ce suna destul de logic. Dar la alcool? Interactioneaza alcoolul cu sistemul imunitar? Adica ma intreb: daca de la alcool pot sa am o iritatie pe care desi nu o vad ea se cumuleaza acolo in background si imi hipersensibilizeaza pielea in timp, de ce nu as putea pati acelasi lucru si de acizi sa zicem?
Silvia, iritatia si inflamarea pielii dupa aplicarea alcoolului pe piele este un efect secundar al actiunii alcoolului pentru ca alcoolul dezechilibreaza bariera naturala a pielii si afecteaza microbiomul pielii. Nu actioneaza la fel cum actioneaza un alergen pe piele. Orice fel de iritatie afecteaza sistemul imunitar al pielii.
Acizii exfolianti, retinol 1% si toate celelalte ingrediente bioactive pot cauza hipersensibilizarea pielii – in anumite conditii orice ingredient bioactiv poate cauza iritatie, in functie de toleranta pielii la acel ingredient, de frecventa de aplicare, de metoda de aplicare si mai ales de cantitatea protectiei solare aplicata zilnic. Stim foarte bine ca majoritatea ingredientelor bioactive sunt fotosensibilizante, exista avertizari pe ambalajele produselor cosmetice care le contin.
Din punctul meu de vedere orice persoana care foloseste ingrediente bioactive are tenul mai sensibil decat persoanele care nu folosesc, iar daca nu aplica si nu reaplica protectie solara in timpul zilei, exista posibilitatea de hipersensibilizare a pielii.
Multumim pentru acest articol și pentru munca depusă la realizarea lui! Am înțeles ce înseamnă conceptul de *clean beauty* și că trebuie să acordăm o atenție sporită documentării înainte de a cumpăra un produs cosmetic și nu numai, dacă dorim să facem o alegere responsabilă. Campaniile de marketing pe care le desfășoară producătorii din industria de beauty nu sunt întotdeauna tocmai sincere și pot induce în eroare consumatorii. Tendința ultimilor ani de a cumpăra produse pe care găsim etichete inscripționate cu *eco/bio/organic/natural* ne poate duce, fără să ne dăm seama, spre o alegere care să nu fie potrivită pentru nevoile noastre, dacă nu ne documentăm corespunzător asupra ingredientelor și beneficiilor acestora.
Consider că legislația din domeniu ar trebui să fie mai restrictivă, fiind astfel o cale prin care să se garanteze siguranța consumatorilor, prin interzicerea ingredientelor asupra cărora s-au făcut studii și s-a dovedit că sunt dăunătoare organismului uman.
Cred că va fi mai dificil pe viitor să alegem un produs fără parfum dacă această inscripție va dispărea de pe etichetă și dacă produsul va conține, totuși, una sau mai multe molecule parfumate, fie ele de origine sintetică sau naturală.
În ceea ce privește impactul pe care acțiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător, consider că se pot aduce îmbunătățiri semnificative dacă fiecare dintre noi contribuie cu un efort cât de mic atât prin alegerea unor produse cosmetice care să conțină ingrediente sustenabile, netestate pe animale cât și prin reciclarea ambalajelor acestora. Devine dificil să faci doar astfel de alegeri atunci când prețul unor asemenea produse este de multe ori destul de ridicat pentru un venit mic/mediu; cred că producătorii din industria de beauty ar trebui să fie condiționați să folosească etichete *sincere* pentru produsele lor, pentru ca fiecare cumpărător să poată stabili ce i se potrivește având în vedere raportul calitate-preț.