Uleiuri vegetale – uz cosmetic

Factorul natural de hidratare (NMF) este denumirea dată unei categorii de compuşi solubili în apă care se găsesc doar în stratul corneum (superior) al pielii. Aceşti compuşi absorb apa din atmosferă şi o combină cu apa pe care o conţin deja, astfel stratul corneum se menţine hidratat. Produsele cosmetice care conţin compuşii NMF ajută la stabilizarea şi menţinerea matricei intercelulare a pielii. Acest ajutor previne iritaţiile de suprafaţă să pătrundă adânc în piele, previne pătrunderea bacteriilor adânc în piele şi ajută pielea să îşi întărească sistemul imunitar şi cel reparator. Împreună cu un conţinut echilibrat de lipide, NMF îmbunătăţesc textura pielii, fiind emoliente pentru toate tipurile de ten.

Compoziţia uleiurilor vegetale este diferită, dar sunt compuşi în mare parte din acizi graşi (oleic, linoleic, linolenic, palmitic, stearic,  care sunt împărţiţi pe grupe: omega 3 , omega 6, omega 9). Unele uleiuri au în compoziţia lor substanţe care le dau proprietăţi antioxidante (ex: vitamina E ) şi anti-iritante, sau pot fi chiar ingrediente de tip cell-communicating. Acidul care face ca un ulei să fie ingredient de tip cell communicating este gamma linolenic acid (GLA) şi face parte din grupa Omega 6. În listă am scris şi concentraţiile acestui acid în uleiurile respective.

Pentru că acizii graşi sunt ingrediente de tip Skin Identical, toate uleiurile pe care le conţin au aceleaşi proprietăţi ca şi aceste ingrediente.
În funcţie de compoziţia lor, uleiurile au diferite proprietăţi astfel:

AO=Antioxidant   AI= Anti – iritant     CC=Cell Communicating      CO=Concentraţia de acid oleic

În afară de uleiurile de bază din lista de mai sus, în industria cosmetică se mai folosesc şi castor oil (ulei de ricin), coconut oil (ulei de nucă de cocos) amândouă sunt emoliente, dar fiecare are alte proprietăţi particulare.

Uleiul de ricin are proprietatea de a forma o peliculă solidă la suprafaţa pielii atunci când se usucă pe piele, de aceea nu recomand să aplicaţi acest ulei pe ten în forma lui pură. În produsele de curăţare nu are această proprietate.

Uleiul de nucă de cocos se solidifică la temperaturi scăzute. Nici acest ulei nu recomand să fie aplicat pe tenă în formă pură, dar pentru păr este excelent.

Red raspberry seed oil (ulei de sâmburi de zmeură) este un potenţial antioxidant, şi anti-bacterian, dar în acelaşi timp poate fi iritant pentru anumite persoane.

Aceasta este o scurtă listă cu cele mai folosite uleiuri vegetale şi proprietăţile lor. Puteţi folosi uleiurile pentru hidratarea pielii sau pentru demachiere.

În afară de beneficiile pe care le pot aduce pielii (şi părului) mai trebuie să ştiţi următoarele:

• Aceste proprietăţi ale uleiurilor au fost testate în laboratoare în condiţiile în care uleiurile erau de cea mai bună calitate; concentraţiile de substanţe pe care le conţin pot diferi foarte mult şi depind de calitatea produsului din care se extrage uleiul, de procesul de obţinere al uleiului (presat la rece sau nu, macerare, etc), de zona din care provine, dacă este organic sau nu, de condiţiile de păstrare.
• Cele mai multe dintre aceste uleiuri râncezesc după maxim 6 luni de la deschidere, unele mai devreme, altele mai târziu.  (ex: Jojoba oil este un ulei care nu râncezeşte niciodată, însă se transformă în ceară la temperaturi scăzute.)
• Nu este nevoie să ştiţi cât de repede râncezeşte un ulei, important este să îl păstraţi în condiţii cât mai bune: în sticle închise la culoare, cu capac bine închis, departe de lumină, la temperaturi scăzute, ingredientele antioxidante, skin identical şi cell communicating după cum am mai spus sunt instabile când sunt expuse la lumină şi aer. Dacă nu scrie pe etichetă în cât timp râncezeşte puteţi să vă daţi seama singuri, se tulbură şi miroase a rânced, iar aplicarea lui pe piele nu este indicată. Uleiurile vegetale pot fi păstrate în frigider pentru prelungirea termenului de valabilitate, mai putin jojoba și avocado.
• Nu folosiți pe ten uleiuri pentru gătit (ex: floarea soarelui). Achiziționați uleiuri destinate uzului cosmetic.
• Vă sfătuiesc să cumparaţi uleiurile în sticle cât mai mici pentru a avea timp să le folosiţi înainte să râncezească. Păstrați uleiurile în sticlele lor în frigider, transferați o cantitate de 10-30 de ml într-o altă sticlă pe care o păstrați la temperatura camerei pentru a o folosi zilnic.
• O combinaţie de uleiuri cu diferite proprietăţi este excelentă seara, aplicat pe tenul puţin umed (doar în cazul în care uleiul este folosit imediat după curățarea tenului, fara a aplica alte produse înaintea aplicării lui). Dacă folosiţi şi o cremă hidratantă, aplicaţi întâi uleiul apoi crema. Puteți chiar să combinați ulei/uleiuri cu crema hidratantă, atenție însă la termenul de expirare al uleiului.
• Pentru tenul gras și mixt vă recomand să folosiţi uleiuri „uscate” – ele intră repede în piele, iar dimineaţa tenul nu are exces de sebum. Aceste uleiuri sunt cele care au o concentraţie cât mai mică de acid oleic (ex:black currant oil, jojoba oil, borage oil, cranberry seed oil, evening primrose oil, grapeseed oil, hemp seed oil, rose hip oil, soybean oil, sunflower oil, wheat germ oil, pomegranate oil).
• Pentru tenul uscat puteţi folosi uleiurile “uscate” în combinaţie cu cele mai emoliente (ex: sesame oil, apricot kernel oil, argan oil, avocado oil, hazelnut oil, safflower oil, sweet almond oil, camellia oil, plum kernel oil, peach kernel oil, macadamia nut oil)
• Dacă nu doriţi să folosiţi uleiuri în această formă, vă puteţi orienta spre produse cosmetice care să le conţină, există avantajul rezistenţei mai mari în timp a produsului deoarece conţine conservanţi şi avantajul de a conţine ulei de calitate de origine controlată. Şi produsele cosmetice care conţin uleiuri trebuie să fie ambalate corespunzător în tuburi şi sticle opace.
• Wheat germ oil (ulei de germeni de grâu) este un conservant natural într-o combinaţie de uleiuri datorită concentraţiei mari de vitamina E.

Despre uleiurile esenţiale citiţi aici.

Bibliografie
www.herbmed.org;
Phytotherapy Research
European Journal of Drug Metabolism and Pharmacokinetics,
Clinical Geriatric Medicine
Progressive Lipid Research
Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology
Journal of Investigative Dermatology
British Journal of Dermatology
Skin Pharmacology and Physiology
Free Radical Research
Journal of Lipid Research
Biochemical and Biophysical Research Communications
British Journal of Dermatology
Dermatology
Dermatologic Therap
Cosmetic Dermatology – Cosmeceuticals
Journal of Investigative Dermatology
International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC)

Articole relevante:

Cum se realizează hidratarea pielii Hidratarea tenului cu uleiuri vegetale Ingrediente reparatoare (skin identical)