Și totuși cum ne vindecăm afecțiunile cutanate? ( partea II)

Cvasi-medicina este formată din toate formele de tratament care nu fac parte din medicina convențională. Formele de terapie sunt diverse: de la aromaterapie, homeopatie și acupunctura până la folosirea energiei în mod conștient pentru a vindeca. O să încerc să explic felul în care vă puteți folosi de niște legi simple ale Universului pentru a vă ajuta în procesul de vindecare, iar acest lucru tot o formă de cvasi-medicina este. Acest articol este continuarea articolului  „Și totuși cum ne vindecăm afecțiunile cutanate?”.

„Nu există un consens în definirea termenilor de „placebo” și „efect placebo”, dar din variatele abordări existente se poate afirma că „Placebo” este orice procedură terapeutică sau o componentă a acesteia despre care nu a fost demonstrat că administrarea sa ar produce o activitate fiziologică sau psihologică specifică, menită să îmbunătățească starea de sănătate a pacientului în cazul afecțiunii tratate.

Prima substanță folosită ca Placebo este apa, numită pretențios aqua simplex, acțiunea sa se bazează pe prestigiul profesional al medicului ce prezenta acest medicament ca fiind foarte eficient. Odată cu creșterea nivelului sociocultural al pacienților ei nu au mai putut fi păcăliți ușor, de aceea apa a trebuit să fie sterilizată, îmbuteliată în fiole și administrată.

„Efectul Placebo” constă în efectul fiziologic și psihologic ce determină îmbunătățirea stării de sănătate a unui pacient în urma administrării unui placebo. „Efectul placebo” nu este cauzat de „placebo” ci mai degrabă de convingerea, expectațiile sau eventualele condiționări anterioare față de placebo, adică de semnificația pe care pacientul o dă substanței sau procedurii ce îi este administrată ca tratament.
Convingerile pacientului reprezintă un aspect dinamic, activ, semnificativ în cadrul complexului fenomen placebo.

„Efectul placebo” este un fenomen dinamic, cu multiple variabile, în care factori ca personalitatea, cogniția, condiționarea, influentează organismul uman prin mecanisme încă puțin clarificate. ”
Tot medicii au demonstrat și că efectul vizează indirect boala, substanțele acționând asupra simptomelor și nu asupra cauzelor și mecanismelor bolii.”

Ideile din paragraful de mai sus sunt concluziile zecilor de ani de cercetări din lumea medicală. Articolul Wikipedia despre placebo (de unde am citat paragraful), e scris destul de bine, sunt multe informații interesante acolo dacă doriti sa citiți mai multe.

„Convingerile și așteptările noastre duc la influențarea simptomelor bolilor. ”
Dacă doar așteptându-mă și fiind convins că „apa” îmi tratează afecțiunea, aș putea să mă aștept și să fiu convins de faptul că nu sunt bolnav.

Ușor de zis, greu de făcut pentru că văd efectele bolii mele destul de clar. Ca să mă conving de faptul că nu sunt bolnav va fi nevoie, mai întai să cred că acest lucru este adevărat, iar ca să cred va fi nevoie să îmi spun în gând și să îmi repet conștient de fiecare dată când mă gândesc la afecțiunea mea. „Nu sufăr de afectiunea cutanată X.”

Gândind și rostind cu voce tare un lucru , „îi dați putere” și posibilitatea ca el să fie adevarat. Cum și în ce fel dați putere și mai ales cât de puternic este gândul nu vă pot povesti eu pentru că momentul în care veți întelege acest lucru veți întelege și că spiritul, parte din Creator, are și el puterea de a crea.

Negarea afecțiunii nu înseamnă ignorarea ei.

Imaginați-vă că suntem ca niște computere ce rulează programe scrise anterior. De cele mai multe ori creăm programe și le rulăm fără să le conștientizăm, doar pentru că au devenit rutină. (ne ducem copilul la grădiniță, ne spălăm, facem cumpărături, le facem „mecanic”).

Toate acțiunile noastre sunt programe prestabilite chiar de noi. Bolile sunt programe construite inconștient pentru a trage anumite semnale de alarmă. Un program boală începe declanșat de o unul sau mai multe programe care rulează cu erori (stresul este un program de acest gen sau alimentația proastă este programul alimentație care rulează cu erori, etc) și este vizibil în plan real prin diverse manifestări simptomatice. Când omul devine conștient de boala lui (există și programe de avertizare, tot de noi create) se declanșează inconștient, un program de tratare.

Acela este momentul în care este trebuie să deveniți conștienți de ce vi se întamplă și să înțelegeți că afecțiunea cutanată de care suferiți nu este decât rezultatul programelor-gânduri conștiente sau inconștiente. Gândurile nu sunt independete de noi, chiar dimpotriva, iar cine analizează gândurile negative înțelege că ele provin (la o scară foarte mare) din nefericire, dar vă las să descoperiți singuri felul în care vă influențați viața gândind și mai ales care sunt motivele pentru care nu avem doar gânduri pozitive.

Există o teorie a programelor, nu o cunosc în totalitate, v-am dar doar un exemplu simplu. Teoria este complexă și în principiu te învață cum să îți faci programe conștient.
Complexitatea omului și a minții umane a dus la apariția a tot felul de teorii de care ne putem folosi (o să vă dau un exemplu și din teoria expectațiilor), dar până la urmă doar felul vostru de a înțelege relația dintre material și spiritual este ce influențează felul în care vă puteți vindeca.

Sa vă dau alte exemple: „Eu nu sufăr de acnee” este prima frază pe care o persoană care crede că suferă de acnee trebuie să și-o spună în fiecare moment. Până când într-o zi nu va mai fi nevoie să și-o spună pentru că va crede. Și în acel moment „universul va lucra pentru ca acest lucru să se întample”. Bineînțeles că această negare nu înseamnă ignorarea problemei așteptând ca ea să se rezolve de la sine.

Încercați să vă imaginați afecțiunea voastră ca un „fenomen” al corpului ce a fost imaginat, gândit și visat de o mulțime de oameni și voi suntenti unul dintre ei. Simplul fapt de a crede că suferiți de afecțiunea respectivă vă face să experimentați o iluzie, iar acum vă pierdeți timpul și energia căutând o soluție. O dată ce sunt acceptate ca iluzii, e mai ușor să înțelegem că de fapt bolile noastre sunt rezultatul gândirii noastre (și nu numai) și este mai ușor să renunțăm la ele. „Eu nu sufăr de afecțiunea X” este gândul care vă condiționează vindecarea, care vă desprinde de iluzia bolii. Poate fi primul sau nu, poate fi conștient sau nu, dar fără el nu există vindecare.

Iar acum când știți că de fapt nu sunteți bolnavi ar fi bine să vă asteptați să fie adevărat. Nu este posibil să aveti pustule pe față, să fiți convins de faptul că nu aveți acnee și să fugiți la oglindă de trei ori pe zi să vedeți dacă nu „a mai apărut ceva”.
Nu suferiți de afecțiuni cutanate, asteptați-vă ca acest lucru să se întâmple și faceți tot ce va stă în putință pentru a reuși.

Cea mai potrivită atitudine în timpul unei afectiuni este cea de învingător conștient. Știți ce vi se întâmplă, sunteți atent și observați ce anume a declanșat boala și începeți căutarea vindecării. În momentul în care căutați ceva, de colo de unde este el situat, și acel ceva începe să vă caute pe voi, legea rezonanței ne arată cum sentimentul de sănătate prin rezonanţă atrage sănătatea, iar gândurile sumbre, pline de neîncredre, grijile, ura şi frica împreună cu anxietatea, amărăciunea, nerăbdarea, lipsa de amabilitate, intoleranța, obiceiul de a judeca pe alţii duc la suferinţă și boli și de aici mai este doar un pas spre nefericire.

Aceștia sunt primii pași pe care i-ați putea face pentru a vă ajuta (sunt doar câteva din opțiunile pe care le aveți). Fiecare din voi va descoperi sigur drumul pe care îl vor duce concluziile trase daca va fi atent și va observa felul în care gândirea afectează tot ce ne înconjoară. Nu există un tratament universal însă toți avem ceva în comun: doctorul lui propriu și personal, sufletul.

Pentru fiecare din noi gândirea, dar mai ales schimbarea modului de a gândi este diferită și nu e nevoie sa cunoașteți o multime de legi ale materiei pentru a vă trăi viața.
Daca ați înțeles câteva lucruri simple și mai ales, dacă vă doriți cu adevărat să vă vindecați veți reuși să renunțați la aceste boli în mintea voastră și să le dați la o parte din gândurile voastre.

Gândirea este o capcană din care doar noi putem ieși. Încercarea mea de a înțelege felul de a funcționa al pielii m-a dus la întrebarea: cum funcționează organismul? și mai apoi la a mă întreba ce se întâmplă atunci când el este afectat de diverse suferințe. Un copil simte că îl doare când cade cu bicicleta, dar simte că îl doare și când cineva îl ceartă și întreabă de ce (inconștient poate), iar fiecare răspuns îl ajută să se descopere și să devină oamenii de mâine. Chiar și inconștient.

Când începi să-ți ghidezi gândurile după cum ele te fac să te simți și începi să observi corelația dintre ceea ce simți și gândești și ceea ce se întoarce către tine fără să-ți dai seama, vei înțelege că tu ești creatorul propriei tale realități.

Fiecare gând al nostru poate fi comparat cu o „cerere”. Cei mai mulți dintre noi nu ne-am permis să „cerem” ceea ce ne dorim cu adevarat, pentru că nu vedeam cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Dacă cercetezi puțin îți va deveni evident că cine a realizat ceva, nu știa cum va face acel ceva de la bun început. Știa numai că urma să faca acel lucru.

Schimbarea felului de a gândi și încercarea de a ne observa ne duce la cunoașterea de sine, iar drumul descoperirii noastre ne poartă pașii spre cel mai important aspect al vieții noastre: sufletul și lumina lui.

„Gândurile capătă consistența materială cu și prin tine. Poți începe de la zero. Pornind de la zero și de la imposibilitate, se va naște o posibilitate. Gândește-te la asta.”

„Fă primul pas cu încredere. Nu trebuie să vezi întreaga scară. Pur și simplu pășește.” M.L. King

13 comentarii

Scrie un comentariu
  • Daca ar fi sa fac putin pe devil’s advocate, crezi ca pe principiul ca esti ceea ce gandesti si ca iti creezi propria realitate, as putea de exemplu, sa imi schimb culoarea ochilor? Daca ma gandesc suficient de mult la asta si cred cu tarie ca se va intampla, crezi ca e posibil?
    Cum ramane cu bolnavii psihic, care au diverse convingeri si cu toate astea realitatea nu se transforma in functie de convingerile lor. Iti dau acum un prim exemplu care imi trece prin minte, persoanele care cred cu tarie ca s-au transformat intr-un animal (http://en.wikipedia.org/wiki/Clinical_lycanthropy).
    Cum crezi ca difera aceste situatii fata de sa zicem, afectiunea mea cutanta de care incerc sa ma conving ca nu sufar?

    • Buna Silvia,
      Nu ai putea sa iti schimbi culoarea ochilor pentru ca ea nu este influentata de gandurile tare, nu ai cum sa o schimbi cu gandul. Dar nu sunt eu in masura sa stiu cat de mare este credinta ta si la ce rezultate poti ajunge. Sunt oameni care leviteaza si materializeaza si daca ei au reusit asta poate exista o metoda de a-ti schimba culoarea ochilor, dar sunt convinsa ca presupune mai mult decat credinta ca acest lucru s-ar intampla. De altfel am spus in articol ca nu ofer o reteta ci doar cativa posibili pasi de inceput.
      Despre bolnavii psihic cred ca ne-ar trebui mult spatiu sa discutam, dar eu aceste articole l-am scris pentru adulti fara probleme psihice (am spus si in alte comentarii).
      Bolnavii psihici au nevoie de ajutor de specialitate, ei nu vor intelege legile si lumea aceasta asa cum o intelegem noi. Ar inutil sa isi spuna ca nu este lup cand creierul lui sufera modificari ale zonelor care se ocupa cu forma fizica a corpului. Difera tocmai din cauza felului in care ei se raportaza la planul material in care traim.

  • Buna,
    Iti urmaresc blogul de ceva timp si ma bucura enorm abordarea spirituala.Concidenta(sau nu!!!), face ca
    subiectul suntem ceea ce gandim, sa mi atraga atentia prin o multitudine de cai (carti, filme.documentare, articole etc. ) dar cel mai excitant e cand auzi de la prietena de o viata cum si a schimbat viata.
    Sunt enorm de vorbit pe tema,personal sunt inca in etpa de cercetare si usor, uor sper sa gasesc calea de mijloc ;))
    Sunt etern recunoscatoare pentru munca pe care o depui.
    Zi faina,
    Love&peace&beautiful thoughts 🙂

  • Am citit articolul tău şi mi-au dat lacrimile la sfârşit. Ştiam oarecum ceea ce am citit, dar era momentul potrivit să mi se reamintească.
    Şi din partea mea eternă apreciere şi mulţumire pentru ceea ce faci. Aş cum nu voi uita niciodată de la cine am învăţat să gătesc sau să fac alte lucruri importante, necesare şi plăcute, nu voi uita niciodată de la cine am învăţat să-mi îngrijesc pielea. Nu ştiu dacă îţi dai seama de marele bine pe care îl faci cu blogul tău. Însă cu siguranţă toată această imensă energie pozitivă din partea cititoarelor ajunge şi va ajunge în continuare la tine 🙂

    • Buna Anamaria,
      Din fericire eu nu spun nimic nou, fiecare dintre noi stie ca frumusetea vine din suflet si ca increderea in noi si in Dumnezeu ne este cel mai mare ajutor in drumul vietii. Cand imi este greu imi reamintesc ca nu sunt singura si ca am langa mine intregul Univers pentru a ma ajuta sa ma cunosc mai bine si sa trec peste toate incercarile. Si atunci imi dau seama ca nu exista nimic rau in acest Univers minunat, exista doar Lumina. Ramane ca noi toti sa putem intelege Minunea de a fi viu si de a trai intr-o lume pe care mintea noastra de OM o imparte in bune si rele.
      Iti multumesc din suflet pentru aprecieri si incredere. Dar sa nu uiti ca tu ai fost cea care a ajuns la solutia potrivita pentru tenul tau, eu nu am nici un merit. Tu ai cautat si ai gasit exact ce aveai nevoie pentru a intelege, blogul meu este doar o sursa de informatii care tie ti-au fost potrivite in acel moment.
      Nu stiu cat de mult bine fac cu blogul, sincer nici nu stiu cum sa reactionez la multumiri cateodata. De cele mai multe ori imi dau lacrimile in fata unui mail sau un comentariu, dar cred cu tarie ca nu eu sunt responsabila pentru solutiile gasite de cititorii blogului pentru ca stiu ca eu doar reamintesc ceea ce toti stiam deja. Cred ca fiecare ar trebui sa isi multumeasca pentru pasii facuti in viata pentru ca viata doar inainte ne poarta indiferent de ce credem noi.
      Sunt recunoscatoare pentru energia pozitia primita de la cititoare si ma bucur atunci cand pot ajuta.
      Iti doresc zile pline de Lumina!

    • Buna Gabriela,
      Daca te referi la anticonceptionale ca forma de contraceptie – depinde de situatie si mai ales depinde de produse, de cat timp sunt folosite, etc.
      Daca insa te referi la a trata acneea cu anticonceptionale fara macar a avea motive serioase (de exemplu ovare polichistice) nu sunt de acord. De asemenea nu sunt de acord cu folosirea anticonceptionalelor fara analize in prealabil.

  • Da.exact aceasta problema o am.ovare polichistice.mi le a recomdat medicul ginecolog dupa cateva analize. dar alti medici(de familie .neurolog)sunt de parere ca anticonceptionalele nu sunt bune.dauneaza sanatatii si nu mai poti face copii.multumesc!

    • Buna Gabriela,
      Eu am folosit ani de zile anticonceptionale pentru contraceptie si am un baietel de 3 ani jumatate, poti sa fii convinsa ca mai poti face copii dupa intrerupere anticonceptionalelor.
      Cred ca orice medic stie acest lucru, iar despre tratamentul ovarelor polichistice e bine sa discuti cu ginecologul, nu cu neurologul si nici cu mine.
      Parerea mea este ca sunt bune aceste medicamente atunci cand sunt necesare. Efecte adverse au, ca orice alt medicament, depinde si de reactia organismului si de dozajul hormonal pe care il contin.

  • Blogul acesta e minunat. Azi l-am descoperit. Până azi credeam, în multitudinea de informaţii, de multe ori eronate, din reviste sau site-uri, că sunt singura care doreşte cu adevărat să ştie cu ce-şi tratează pielea, ce fac acele ingrediente (miraculoase după părerea comercianţialor) pielii. Şi că singura soluţie e să caut răspunsuri pe site-urile străine. Am descoperit azi cu mare bucurie că mai există cineva, foarte bine informat care doreşte să împărtăşească şi cu ceilalţi tot ce a studiat. Aşa mi s-au confirmat anumite lucruri pe care le ştiam, dar am şi aflat altele noi. Abordarea ta este deosebită şi caldă. Ca sfatul unei prietene dragi.
    Mulţumesc.

  • Buna Corina! Felicitari pt munca ta! Am 25 de ani, iar de 2 ani am o acnee rozacee (a debutat cu putin timp înainte de sarcina. ). Fiind însărcinată, apoi alaptand nu am putut urma tratamentul cu antibiotic recomandat de dermatolog. Astfel, nefacand nimic acneea s-a agravat iar acum fata mea arată foarte rau, sunt disperata, nestiind ce si cum sa fac. Folosesc dimineața si seara Clenserul si tonereul Paula’s Chioce Hydralight si Skinorengel, insa de cateva luni bune fara factor de protecție. Cum as putea sa iau cat mai curand legătura cu tine, pt a mă ajuta. Sunt deprimata si nu știu ce sa fac. Multumesc din suflet!



Te rog să citești cu atenție articolele de pe acest blog și comentariile (folosește motorul de căutare din partea dreapta, sus), pentru majoritatea întrebărilor tale există deja un răspuns scris. Te rog să îmi scrii așa cum ți-ai scrie ție (reclamele, sfaturile impertinente și altele de genul nu vor fi aprobate).

Comentariul tău va fi aprobat atunci când voi avea răspunsul potrivit întrebării tale și timpul necesar pentru a-l scrie. Din lipsa de timp nu voi răspunde întrebărilor care cer analiza listei de ingrediente a produselor cosmetice.

Pentru recomandări și întrebări despre produsele Paula's Choice te rog scrie mail la info@paulaschoice.ro.

Mulțumesc pentru înțelegere. Multă sănătate!

Scrie un comentariu

Toate drepturile asupra conținutului sunt rezervate Pasagera.ro. Reproducerea informațiilor de pe site este strict interzisă și pedepsită conform legii drepturilor de autor.